LECTII ONLINE

ADUNAREA REPETATĂ DE TERMENI EGALI- EXERCIȚII PAGINA 66-MANUALUL MEM- EDU PENTRU CLASA A II-A

ADUNAREA REPETATĂ DE TERMENI EGALI- EXERCIȚII PAGINA 66-MANUALUL MEM- EDU PENTRU CLASA A II-A

EXERCIȚIUL A/66

Calculează:

· 7 + 7 + 7 =?

întrucât avem de 3 ori pe 7, vom scrie 3 X 7 =21

· 9 + 9

întrucât îl avem de 2 ori pe 9, vom scrie 2 X 9=18

· 5 + 5 + 5 + 5 + 5

întrucât îl avem de 5 ori pe 5, vom scrie 5 X 5=25

· 10 + 10 + 10

întrucât avem de 3 ori pe 10, vom scrie 3 X 10=30

Efectuând adunarea repetată, pentru că deocamdată nu se cunoaște tabla înmulțirii, vom obține rezultatele:

3 X 7 = 21

2 X 9 = 18

5 X 5 = 25

3 X 10 = 30

EXERCIȚIUL B/66

Calculează și compară:

· 3 + 3 + 3 + 3 4 + 4 + 4

Vom efectua mai întâi calculele din prima parte a exercițiului:

3 + 3 + 3 + 3= 12

în partea dreaptă :

4 + 4 + 4 = 12

Observăm că în ambele părți am obținut 12, prin urmare în vom scrie semnul =

· 5 + 5 2 + 2 + 2 + 2 + 2 + 2

În partea stângă 5 + 5= 10, iar în partea dreaptă 2 + 2 + 2 + 2 + 2 + 2 = 12.

10 < 12 ,prin urmare în căsuță vom pune semnul <

EXERCIȚIUL C/66

Scrie și rezolvă adunările în care:

· 6 se repetă de 3 ori

prin urmare se va repeta 6 de trei ori, așadar vom scrie:

6 + 6 + 6 = 18

· 8 se repetă de 4 ori

se repetă 8, așadar vom scrie de 4 ori pe 8

8 + 8 + 8 + 8 = 32

· 9 se repetă de 5 ori

9 va fi cel care se repetă și îl vom scrie de cinci ori, așadar vom avea:

9 + 9 + 9 + 9 + 9 = 45

EXERCIȚIUL D/66

Câți ochi au împreună 6 bufnițe polare?

Întrucât fiecare bufniță are câte 2 ochi, se va repeta 2 de 6 ori, pentru că avem 6 bufnițe, cu alte cuvinte:

2 + 2 + 2 + 2 + 2 + 2=12 (ca adunare repetată)

De asemenea, putem scrie ca înmulțire:

de 6 ori îl avem pe 2, adică 6 X 2 = 12

EXERCIȚIUL E/66

Cu ce numere trebuie completate casetele?

Observăm că pe axă sunt numere de la 0 la 23, putându -se continuă până mai departe. Este o axă a numerelor, iar pasul este din 4 în 4, prin urmare la prima căsuță liberă observăm că urmează 4, adică apoi urmează 8, apoi 12, apoi 16, apoi 20 și apoi 24.

POVESTEA OMULUI DE ZĂPADĂ

POVESTEA OMULUI DE ZĂPADĂ

Într-o iarnă friguroasă, cu mult omăt, un copil se juca singur în curtea din spatele casei. Nu avea prea multe jucării, dar avea multă zăpadă, așa că nu se plângea. A început să facă bulgări: unu, doi, trei, mai mari, mai mici, apoi i-a așezat unul peste altul, ca la un turn. S-a gândit apoi să decoreze turnul, dar tot ce a găsit prin curte au fost câțiva cărbuni, un morcov înghețat rămas rătăcit prin grădină din toamnă, o căciulă veche și un ciot de mătură de prin magazie. Pe înserat, copilul a intrat în casă, lăsând turnul de zăpadă singur, în grădina înghețată.

Zâna Iarna, care colinda lumea în sania ei trasă de cerbi albi, a zărit turnulețul care semăna foarte bine cu un om și în glumă s-a gândit să-i dea viață pentru o noapte. Și așa a apărut primul om de zăpadă din lume.

Când s-a așternut liniștea, din pădurea din apropiere au început să sosească musafiri de noapte. Două căprioare înfometate s-au apucat să scormonească prin zăpadă în căutare de frunze de varză sau știuleți de porumb uitați prin grădină de gospodari. Iarna hrana este greu de găsit. Omul de zăpadă le-a văzut și s-a gândit să le ofere nasul său portocaliu.

– Eu nu am nevoie de el, dar pentru voi poate fi o cină gustoasă!

Căprioarele au primit bucuroase darul omului de zăpadă.

Mai târziu, câteva păsărele s-au așezat pe capul omului de nea. Ar fi avut nevoie de câteva firicele de lână ca să-și căptușească cuiburile reci.

– Cu mare drag! le-a răspuns el și s-a grăbit să împartă toată lâna din căciula cea veche cu păsările cerului.

Cât a fost noaptea de lungă, omul de nea a făcut cadouri celor din jurul lui: firele de paie le-a dat unor iepurași, iar cărbunii unor pitici ai pădurii.

Spre dimineață, Zâna Iarnă l-a văzut stând cu totul despuiat. A înțeles ce s-a întâmplat și atunci, pentru bunătatea lui, s-a gândit să-i ofere și ea un dar special: dragostea tuturor copiilor.

De atunci, Omul de Zăpadă este un simbol nelipsit al iernii. Cum dă prima zăpadă, toți copiii se grăbesc să ridice oameni de zăpadă peste tot: pe străzi, în grădini sau în curțile caselor.

SĂ ÎNVAȚĂM ÎMPREUNĂ ADUNAREA REPETATĂ DE TERMENI EGALI ÎN RELAȚIE CU ÎNMULȚIREA!

Dacă pe un lac erau 4 broscuțe, iar fiecare broscuță avea trei frunze de nufăr, câte frunze de nufăr aveau toate cele 4 broscuțe?

Pentru a rezolva această operație matematică ne vom gândi, în primul rând, că se repetă numărul 3, numărul frunzelor de nufăr, de 4 ori, deoarece fiecare broscuță avea câte 3 frunze.

Vom scrie în primul rând operația de adunare pe care o cunoaștem deja, adică:

3 + 3 + 3 + 3 și obținem rezultatul 12.

pentru că 3 + 3=6 și cealaltă pereche 3 + 3 = 6, în total 12

Dar dacă am dori să facem o altă operație matematică, poate mai simplă, cum am proceda? Ce operație ar trebui să facem?

Întrucât se repetă 3 de 4 ori, adică avem același termen al adunării în mod repetat, Este clar că este o adunare repetată de termeni egali.

Adunarea repetată de termeni egali se numește, bineînțeles, înmulțire, adică va trebui să înmulțim niște numere pentru a obține același rezultat, adică în cazul nostru, întrucât avem de 4ori câte 3 frunze, observăm că se repetă numărul 3 de 4 ori, așadar adunarea repetată de mai sus :

3 + 3 + 3 + 3 se poate transforma în operația matematică de înmulțire 4 X 3 = 12

Se mai observă de asemenea că numărul care s- a repetat, adică 3, stă după semnul de înmulțire,

Numerele care se înmulțesc , adică 4 și 3 se numesc factori, iar 12, rezultatul acestei operații, se numește produs.

Prin urmare, primul factor 4 ne arată de câte ori se produce repetarea numărului al doilea, iar cel de-al doilea factor ne arată ce număr se repetă.

Putem să formulăm următoarele concluzii:

- înmulțirea este o adunare repetată de termeni egali;

- numerele care se înmulțesc se numesc factori;

- rezultatul înmulțirii se numește produs;

- al doilea factor ne va arăta mereu numărul care se repetă, iar primul factor ne arată de câte ori se repetă cel de al doilea.

ADUNAREA REPETATA SI INMULTIREA

CALENDAR SCOLAR

SURSA : MINISTERUL EDUCATIEI

TEST DE EVALUARE -UNITATEA ,,CARTEA, O COMOARĂ DE ÎNVĂŢĂTURI’’

STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANTA

STANDARDE CURRICULARE

DE PERFORMANŢĂ

COMPETENŢE GENERALE	STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ
1. Receptarea de mesaje orale si scrise în contexte de comunicare noi si cunoscute	S1. Desprinderea semnificaţiei globale şi a unor informaţii de detaliu din mesajul ascultat S2. Desprinderea sensului unui cuvânt nou prin raportare la contextul mesajului ascultat S3. Citirea conştientă şi corectă a unui text S4. Formularea ideilor principale ale unui text narativ S5. Identificarea secvenţelor narative, descriptive şi dialogate dintr-un text citit
2. Exprimarea de mesaje orale si scrise în diverse situaţii de comunicare, noi sau cunoscute	S6. Adaptarea mesajului la partener în situaţii de comunicare dialogată S7. Formularea unor enunţuri corecte din punct de vedere fonetic, lexical şi gramatical S8. Povestirea orală a unui text narativ cunoscut pe baza unui plan de idei S9. Alcătuirea unui plan simplu de idei al unui text narativ S10. Redactarea unui scurt text narativ propriu, pe baza unui plan de idei S11. Redactarea unor texte scurte cu destinaţie specială (bilet, felicitare, carte poştală, invitaţie) S12. Redactarea de texte cu respectarea regulilor de despărţire a cuvintelor în silabe, a celor ortografice şi de punctuaţie studiate, a aşezării corecte în pagină şi a scrisului lizibil S13. Redactarea unor texte corecte din punct de vedere lexical şi gramatical
3.Identificarea si asimilarea de comportamente dezirabile/indezirabile, prin intermediul personajelor literare sau a mesajelor textelor literare	S14. Desprinderea unor trăsături fizice şi morale ale personajelor dintr-un text citit S15.Redarea, în cadrul dramatizărilor, a atitudinilor şi comportamentelor la care achiesează în mod voluntar
4. Utilizarea abilităţilor şi a atitudinilor specifice învăţării în context şcolar	S16. Relaţionarea, colaborarea şi lucrul în echipă, alături de alţi colegi S17.Dezvoltarea unor strategii personale de comunicare eficientă

MODALITĂŢI DE EVALUARE.RESURSE MATERIALE. FORME DE ORGANIZARE

MODALITĂŢI DE EVALUARE:

• Probe orale

• Probe practice

• Miniproiectul

• Portofolii

• Probe scrise

RESURSE MATERIALE:

- caiet de lectură

-fisşe

-planşe

-internet

-calculator

-boxe

-softuri educaţionale

-imprimantă

-instrumente de colorat/desenat/pictat

-hârtie imprimantă, glasată, colorată, autocolantă

-lipici

-foarfece

-instrumente de scris

-costume pentru diverse roluri în cadrul dramatizărilor

-aparat foto/video (telefon)

FORME DE ORGANIZARE :

* activităţi frontale cu toţi elevii;

* activităţi individuale şi pe grupe;

* activităţi în colaborare cu alţi factori educaţionali;

* jocuri, concursuri

CONTINUTURI

CONŢINUTURI:

1.Fluturele în oglindă-de Ana Blandiana

2.Cartea junglei-de Rudyard Kipling

3.Filipok-dupa L.N.Tolstoi

4.Deşteptăciunea proştilor-după Vladimir Colin

5.Povestea vântului-de Eugen Jianu

6.Răţuşca cea urâtă-H.Ch.Andersen

7.Bunicul şi nepotul-dupa Fraţii Grimm

8.Ţara mea-de Ioan Neninţescu

9.Moştenire urmaşilor- de Petre Demetru Popescu

10.Pinguinii, din ,,Viaţa sălbatică a lumii-Zonele polare’’

11.Păsărica în timpul iernii-de Ion Creangă

12.Fursecuri de Crăciun cu fulgi de ciocolată

13.Soldăţelul de plumb-H.Ch.Andersen

14.Somnoroase păsărele…-de Mihai Eminescu

15.Unde-i unul, nu-i putere-dupa Victor Sivetidis

16.Bivolul şi coţofana-de George Topîrceanu

17.Trei popândăi-după Alexandru Mitru

18.Coarnele cerbului-dupa Jean de La Fontaine

19.Cea mai scumpă de pe lume-de Nichita Stănescu

20.O rază- de Emil Gârleanu

21.Crăiasa albinelor –de Fraţii Grimm

22.Gulliver în Ţara Piticilor –dupa Jonathan Swift

23.ABC-ul bunelor maniere-după Natalia Ciub

24.Balul Florilor-după Sigrid Laube

25.Broasca ţestoasă cea fermecată-după Petre Ispirescu

26.Aventurile lui Habarnam şi ale prietenilor săi-de Nikolai Nosov

27.Jurnalul unui puşti-de Jeff Kinney

COMPETENŢE GENERALE.COMPETENŢE SPECIFICE ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

COMPETENŢE GENERALE :

1. Receptarea de mesaje orale si scrise în contexte de comunicare noi si cunoscute

2. Exprimarea de mesaje orale si scrise în diverse situaţii de comunicare, noi sau cunoscute

3.Identificarea si asimilarea de comportamente dezirabile/indezirabile, prin intermediul personajelor literare sau a mesajelor textelor literare

4. Utilizarea abilităţilor şi a atitudinilor specifice învăţării în context şcolar

COMPETENŢE SPECIFICE ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE:

1. Receptarea de mesaje orale şi scrise în contexte de comunicare noi şi cunoscute

	COMPETENŢĂ SPECIFICĂ	EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
1.1	Identificarea semnificaţiei unui mesaj oral din texte accesibile variate	- selectarea unor enunţuri/ imagini corespunzătoare subiectului unui text audiat - formularea unor întrebări şi răspunsuri orale la întrebări legate de tema şi mesajul textului audiat - alegerea răspunsurilor corecte la întrebări legate de mesajul textului audiat, dintr-o pereche/ serie de variante date - selectarea/ formularea unor titluri potrivite textelor scurte audiate - povestirea orală, cu întrebări de sprijin, a unui fragment audiat - executarea unor instrucţiuni în diferite tipuri de activităţi - audierea unor poveşti, descrieri, instrucţiuni şi indicaţii şi manifestarea reacţiilor corespunzătoare la acestea - ilustrarea printr-o imagine/ serii de imagini/ bandă desenată a mesajului transmis de un text audiat
1.2	Identificarea unor informaţii variate dintr-un text audiat	-identificarea personajelor dintr-un text audiat - precizarea locului şi timpului acţiunii prezentate într-un text audiat - identificarea enunţurilor adevărate/ false referitoare la textul audiat formularea de răspunsuri la întrebări referitoare la textul audiat („Cine?, Ce?, Cu cine?, Cum?, Unde?, De ce?, Din ce cauză?, Cu ce scop?” etc.) - ordonarea cronologică a imaginilor care reprezintă momente ale acţiunii textului audiat - relatarea, în succesiune logică, a întâmplărilor din textul audiat - precizarea evenimentelor din textul audiat, folosind expresiile: la început, mai întâi, prima dată, apoi, după aceea, până la urmă etc. - recunoaşterea personajelor unui text după descrierea înfăţişării lor sau după prezentarea acţiunilor acestora - ilustrarea prin desen a unor fragmente de text, cu respectarea unor informaţii - completarea unor enunţuri lacunare cu informaţii dintr-un text audiat - intuirea structurilor corecte sau incorecte dintr-un enunţ oral
1.3	Identificarea sunetelor şi silabelor în cuvinte şi a cuvintelor în enunţuri rostite cu claritate	analiza şi sinteza fonetică a cuvintelor - identificarea vocalelor şi consoanelor în silabe şi cuvinte - ordonarea alfabetică a unor cuvinte date - formarea unor cuvinte din silabe date - formarea unor cuvinte prin derivare cu prefixe sau sufixe (fără terminologie) - jocuri de tip „Fazan” „Cuvinte alintate” - despărţirea cuvintelor în silabe - stabilirea poziţiei unui sunet în silabă/ cuvânt - schimbarea sensului unui cuvânt prin schimbarea unei silabe/ unui sunet identificarea unor cuvinte date după criterii precum: număr de sunete, sunet iniţial, sunet final etc. - stabilirea poziţiei şi a ordinii cuvintelor din propoziţii de 4-6 cuvinte - dezvoltarea sau simplificarea unei propoziţii prin adăugarea/ eliminarea unor cuvinte - schimbarea ordinii cuvintelor în propoziţie, fără a schimba mesajul transmis - jocuri de tipul: „Continuă propoziţia”, „ Cuvinte dintr-un cuvânt”, „ Cum poate fi?”, „ Obiecte
1.4	Exprimarea interesului pentru receptarea de mesaje orale, în contexte de comunicare cunoscute	-jocuri de rol/ dramatizări ale unor lecturi cunoscute, folosind păpuşi pe deget, pe mână, marionete, măşti etc. - participarea la activităţi de tipul „ce e nou în lumea poveştilor”, în care copiii ascultă întâmplări/ evenimente/ secvenţe din poveşti/ basme povestite/ citite de copii sau adulţi - conversaţii pe teme de interes pentru copii - formularea orală a unor întrebări sau solicitări cu scopul înţelegerii unui mesaj oral - vizionarea unor scurte secvenţe din emisiuni sau a unor filme româneşti/ dublate în limba română pentru copii şi discutarea lor - aplicaţii interactive în jocurile pe computer cu tematică adecvată, în care instrucţiunile sunt oferite verbal - folosirea dicţionarului pentru înţelegerea unor termeni/ expresii din mesajele orale în care contextul nu a oferit sensul noţiunilor - vizitarea unor librării/ biblioteci şi observarea organizării spaţiului/ standurilor de carte - participarea la activităţi dedicate unor scriitori, Zilei Mondiale a Cărţii etc.
1.5	Citirea unor mesaje scrise, întâlnite în mediul cunoscut	- citirea în forme variate a enunţurilor şi textelor scurte ( citire cu voce tare/ în şoaptă/ în gând; citire în lanţ, pe roluri, citire ştafetă etc.) - citirea unor mesaje din mediul cunoscut: reclame, afişe, anunţuri, enunţuri, texte scurte etc. - citirea în ritm propriu a unui text scurt, cu adaptarea intonaţiei impusă de semnele de punctuaţie - citirea selectivă în funcţie de anumite repere (alineatul, linia de dialog) sau respectând un detaliu/ o idee din text (joc: „Găseşte şi citeşte”) - identificarea alineatelor, paragrafelor, titlului şi autorului unui text - auto-corectarea greşelilor de citire atunci când cuvântul/ propoziţia citit(ă) nu are sens - adaptarea stilului de a citi în funcţie de scopul urmărit (de căutare a unui cuvânt, a unei idei) - exerciţii de utilizare a cuprinsului unei cărţi - citirea unor cărţi, poveşti, poezii, reviste, articole din reviste electronice, enciclopedii etc. din iniţiativa copilului - căutarea unei anumite cărţi la colţul de lectură sau la bibliotecă - jocuri de tip „Loto”, „Domino”, „Bingo”, cu imagini, cuvinte sau simboluri